CAP 1. PRINCIPIILE ALIMENTAŢIEI OMULUI SĂNĂTOS

CAP 1. PRINCIPIILE ALIMENTAŢIEI OMULUI SĂNĂTOS

Materialele necesare înlocuirii pierderilor suferite prin activităţi fizice şi psihice, prin uzura cât şi cele destinate furnizării energiei necesare diferitelor procese vitale (respiraţie, circulaţie, digestie) se obţin din alimente. Alimentele conţin în structura lor substanţe necesare sintetizării materiei vii (celule, ţesuturi, organe) şi producerii energiei necesare desfăşurării proceselor biologice.

Organismul foloseşte unele componente alimentare, aşa cum se găsesc ele în diferite produse, fără a le prelucra digestiv (apa, mineralele şi vitaminele). Alţi compuşi sunt transformaţi în procesul de digestie în produşi mai simpli necesari sintetizării de materie proprie a organismului (proteine, lipide şi glucide).

Alimentaţia raţionala reprezintă alimentaţia care asigură necesarul caloric şi principiile nutritive necesare unei persoane în funcţie de vârsta, sex, activitate fizică desfăşurată şi anumite stări fiziologice (sarcină, lehuzie).

Principiile nutritive sunt reprezentate de glucide (hidraţi de carbon), lipide, proteine, vitamine, săruri minerale, oligoelemente şi apă.

Glucidele au un important rol energetic şi le găsim, mai ales, în produsele de provenienţă vegetală: pâme, cartofi, paste făinoase, fructe, legume, zahăr şi produse zaharoase. La nivelul celulelor şi ţesuturilor ele se oxidează furnizând energia necesară funcţionării organismului.

Lipidele sau grăsimile sunt transformate la nivelul tubului digestiv în produşi mai simpli: glicerina şi acizi graşi. Ca şi glucidele au rol energetic şi pot fi de provenienţă animală sau vegetală. Ca surse de lipide animale pot fi: untul, smântână, frişca, untura, gălbenuşul de ou, caşcavalul. Lipidele vegetale sunt reprezentate de uleiul de floarea soarelui, de măsline, şi alte uleiuri vegetale care se digeră mai uşor decât grăsimile animale (untură, seu).

Proteinele sunt transformate la nivelul tubului digestiv în aminoacizi necesari ca celulele să sintetizeze proteinele proprii organismului. Proteinele se găsesc în produse alimentare de origine animală, dar şi vegetală. Ca proteine animale putem enumera: carnea, mezelurile, laptele, brânzeturile, ouăle.

Alimentaţia trebuie să combine proteinele animale cu cele vegetale (orez, pâine, paste făinoase, mazăre, fasole, linte). Necesarul de proteine diferă în funcţie de vârstă, sex, stări fiziologice (creştere, lactaţie, sarcină).

Vitaminele sunt necesare pentru funcţionarea organismului, în procesele biochimice ale acestuia precum şi în creşterea şi diviziunea celulelor. Vitaminele sunt liposolubile (A, D, E, K) şi hidrosolubile (C, complexul vitaminelor B – Bl, B2, B6, B12).

Sărurile minerale sunt necesare funcţionării normale a organismului şi reprezintă 4-5% din greutatea corporală. Cantitatea de clorura de sodiu recomandată este de 6-8 g/zi şi nu trebuie depăşită. Sărurile de calciu şi fosfor sunt indispensabile dezvoltării oaselor şi dinţilor. Deficitul de calciu şi magneziu este răspunzător de apariţia rahitismului la copii şi a osteoporozei la adulţi. Deficitul de potasiu şi magneziu pot induce tulburări de ritm cardiac.

Astfel că o alimentaţie raţională trebuie să includă şi alimente bogate în săruri minerale: carne, peşte, lapte, brânzeturi, legume, cereale, fructe.

Apa are rol plastic fiind unul dintre componentele citoplasmei celulare şi de solvent al substanţelor minerale.

Cantitatea de apă consumată într-o zi, 2300 ml/zi, trebuie să fie aproximativ egala cu cantitatea de apă eliminată pe zi (prin urină, respiraţie, transpiraţie, fecale). Pierderile de apă, mai mari de 20% din greutatea corpului (prin vărsături, diaree) pot duce la moarte.

Consumul zilnic de lichide trebuie să fie de aproximativ 2200 ml/zi, din care 1500 ml sub formă de apă, ceaiuri, sucuri, lapte, supe, la care se adaugă aproximativ 700 ml apă din diferite alimente.